Boboceala la cel mai bun liceu din țară, Colegiul Național Sf. Sava, a fost o experiență de neuitat în care am trăit mult mai multe emoții decât îmi imaginam că aș putea să trăiesc într-un an de școală.
În primul rând, pentru a clarifica unele lucruri pe care mulți copii le cred, SAVA NU ESTE ÎNCHISOARE. În acest liceu există o singură regulă, pe care atât elevii, cât și profesorii o respectă cu sfințenie: dacă vrei să înveți ești binevenit aici; dacă nu, există sute de alte instituții unde îți poți trăi „fericit“ viața de licean.
Sigur, toți cei ce au învățat la Sava spun același lucru: clasa a IX-a este cea mai grea. De ce? Simplu. Pentru ca toți profesorii vor să ne explice că deși toți am fost cei mai buni în școlile generale, ne aflăm la un început de drum, de unde plecăm de pe aceeași poziție. Cum toți sperăm în continuare numai la note de 10, profesorii aplică metoda lor: ne dau la început de an niște teste ca să ne arate că nu știm atât de multe precum credem și că este cazul să ne apucăm serios de învățat, ne pun niște note mici, și din acel moment, toți aflăm secretul rezultatelor deosebite obținute de elevii din Sf. Sava: învățăm pentru noi și pentru nimeni altcineva.
Tot aici între elevi se leagă și prietenii, care de multe ori durează toată viața, așa cum ne spun foști absolvenți, care vin să își vadă liceul cât pot de des. Acesta este spiritul școlii de la Sf. Sava. Toți cei ce termină aici ajung foarte departe, dar nu uită niciodată de unde au plecat. Sava rămâne mereu o parte a sufletului lor.